Ce ştim despre sauna rusească?

Aburul generos şi mătură de mesteacăn! Pentru noi, sauna este o tradiţie veche, parte a culturii, iar străinii o numesc "extremism rus”. Deci, ce ştim despre sauna rusească, de ce în Rusia acest loc se consideră aproape sacru?

Istoricii susţin că primele saune au apărut aproape simultan cu apariţia slavilor şi li se atribuiau o mare importanţă pentru popor. Şi, deşi prima menţionare scrisă despre ele aparţine secolelor V-VI, despre saune se cunoşteau prin intermediul tradiţiilor nescrise atunci când slavii nu cunoşteau scrisul. Fiind păgâni, ei considerau că sauna reprezintă combinarea a două elemente opuse, focul şi apa, ea purifică nu numai trupul, dar şi sufletul.

În fiecare sat, în apropierea acumulărilor acvatice, bărbaţii plasau o casă mică din lemn, cu o fereastră mică lângă tavan. Saunele erau încălzite în două moduri: metoda albă şi metoda neagră. În primul caz, în căsuță se afla o vatră deschisă, înconjurată de pietre mari. Focul încălzea nu numai pietrele, dar şi peretele încăperii şi cazanele cu apă.

A doua variantă consta în prezenţa fumului care ieşea printr-un sistem de ventilare sau o uşă, din cauza căruia lemnul de pe pereţi se întuneca iar asemenea tip de saune erau numite ”negre”. Deşi ele aveau mai multa căldură şi aburii erau uscaţi, asemenea tip de încăpere trebuia mereu ventilată, şi era neplăcut să vezi funinginea apărută pe pereţi, aşa că cu timpul ele au fost înlocuite cu saunele albe. În saunele albe întotdeauna era o sobă mică de piatră (sau cărămizi), echipată mai târziu cu un coş de fum, care se afla în colţul clădirii. Fumul ieşea afară, iar în interiorul clădirii era curat. Pentru a o încălzi, erau necesare mai multe lemne, dar era mai plăcut.

Saună albă, de obicei, consta din două părţi, camera anterioară saunei şi sauna cu o sobă şi culcuşuri (rafturi). În saună neapărat erau cazane mari pentru încălzirea apei, uneori acestea erau unse cu lut în cuptor, găleţi cu apă rece, accesorii pentru spălare şi, desigur, mături. Pe podea erau aşternute ace de pin iarna şi plante vara, iar pe pietrele de lângă cuptor se plasau infuzii de plante, şi sauna se umplea cu aburi parfumaţi şi magici.

În ciuda faptului că Rusia cu peste două mii de ani în urmă a trecut la ortodoxie, ecourile ritualurilor păgâne se pot observa în unele sate chiar şi în perioada actuală. Aceasta se datorează faptului că sauna era asociată cu cele mai importante evenimente din viaţa oamenilor.

Slavii aveau obiceiul de a naşte nu acasă, ci într-o saună bine încălzită. Înainte de alt eveniment major, nunta, se cocea pâine, ce simboliza prosperitatea căminului noii familii. Ea se cocea într-un cuptor de casă, dar era cusut în stofă înainte de petrecerea tinerelor care se desfăşura în saună. După o boală gravă, o aburire bună cu ierburi lecuitoare alunga boala pacientului.

În saună vindecătorii efectuau ritualurile lor şi tratau pe cei bolnavi, tot aici se spălau copiii imediat după naştere şi cei morţi înainte de înmormântare. Anume în saună fetele ghiceau în noaptea înainte de Crăciun, acest ghicit era considerat cel mai terifiant şi periculos. Aici, ca în cluburile de interese, se întâlneau sătenii, discutau, beau băuturi ameţitoare. Există o mulţime de superstiţii, zicale şi proverbe legate de saună.

La saună mergeau toţi, fără excepţie, tineri şi bătrâni, bogaţi şi săraci, bolnavi şi sănătoşi. Saunei i se atribuie un rol deosebit în istoria şi cultura poporului ortodox. Pe parcursul multor secole, oamenii se năşteau, mureau, efectuau ritualuri şi îşi purificau aici sufletul şi trupul.